Mesopotamia - civilizație a Orientului Antic


Mesopotamia înseamnă teritoriul dintre două râuri. Tigru și Eufrat sunt cele două râuri care au creat condiții necesare pentru dezvoltarea civilizației mesopotamiene. Spre deosebire de râul Nil din Egipt, a cărui revărsări sunt stabile, Tigrul și Eufratul deseori creau inundații grave. Mesopotamienii au trebuit să învețe cum să-și ”supună” râurile. Soluția a fost - sistemul de irigației. Acesta era un întreg complex de canale care duceau apa spre ogoarele îndepărtate sau aflate pe locuri mai înalte. Însuși statul avea grijă ca sistemul să fie funcțional. Deși clima Mesopotamiei era aridă, deșertică, sistemul de irigare a permis dezvoltarea agriculturii și înflorirea unei civilizații extraordinare.

 Singura bogăție naturală a Mesopotamiei era lutul, dar locuitorii dintre cele două râuri l-au valorificat frumos. Meșteșugari iscusiți confecționau oale, unelte de muncă, arme, bijuterii (vezi coroana prințesei Puabi).

În Mesopotamia au apărut primele orașe-state. Ele se numeau Sumer, Ur, Uruk, Kish, Akkad, care de obicei se războiau între ele. Primul rege care a reușit să le unească într-un singur stat a fost Sargon I din Akkad. 

Sumerienilor le datorăm una dintre cele mai importante invenții ale omenirii - roata. La început ea era confecționată din lemn. În zilele noastre roata este folosită în toate domeniile de activitate umană. Tot sumerienii au inventat una dintre cele mai vechi scrieri. Pentru că semnele seamănă cu niște cuie, scrierea a fost numită de noi - cuneiformă. Ei scriau pe tăblițe de lut moale cu ajutorul bețigașelor din trestie, după care tăblițele erau uscate la soare. Astfel de tăblițe, cu scriere cuneiformă ni s-au păstrat până în zilele noastre.

În anul 2000 î.e.n. s-a format un nou stat. Capitala lui a fost orașul Babilon. Pentru că era foarte frumos și bogat, Babilonul deseori era numit ”bijuteria Asiei”. Unul dintre regii care a domnit în perioada de aur a Babilonului a fost Hammurabi, care a rămas în istorie și datorită codului de legi care-i poartă numele - Codul lui Hammurabi. Legile au fost scrise pe o stelă de diorit, înaltă de peste 2 metri. 

Cu timpul Babilonul și-a extins puterea și asupra teritoriilor vecine, dar a avut și perioade de decădere. A fost cucerit de asirieni. Deși împăratul Nabucodonosor I a reușit să elibereze și chiar să-i redea puterea de odinioară, Babilonul va fi cucerit iar de regele Persiei, Darius I.

În Babilon ca și în toate orașele din Mesopotamia, locuitorii construiau zigurate. Ziguratul era o construcție în formă de piramidă în trepte, cu 3-7 nivele (pentru că ei credeau că zeii coboară pe pământ în 7 zile), care în vârf avea un templu care servea și ca observator. Sumerienii cunoșteau 5 planete, tot de la ei avem ora de 60 minute și minutul de 60 secunde.

Un loc aparte în Babilon era Poarta Zeiței Iștar. Era una din cele 8 porți prin care se intra în Babilon. Poarta lui Iștar era din cărămizi glazurate în culoarea albastră (care era și simbol al zeiței) și împodobită cu peste 500 de basoreliefuri care reprezentau lei, tauri sau alte animale. Acoperișul boltei era din lemn de cedru. 

Tot în Babilon erau și legendarele Grădini ale Semiramidei (una dintre cele 7 minuni ale lumii). Erau niște grădini terasate, pline cu arbori și flori exotice.