Istoricul grec Herodot spunea că Egiptul este darul Nilului.
Numele de EGIPT vine din limba greacă și înseamnă VALE NEAGRĂ, de la solul negru și fertil din valea Nilului. Nilul curge din Sud spre Nord și se varsă în Marea Mediterană unde crează o delta imensă. Datorită Nilului s-a născut și s-a dezvoltat civilizația egipteană. Egiptenii iubeau Nilul înțelegând că el este sursa lor de viață. Deși Nilul șerpuiește pe un teritoriu unde clima este deosebit de fierbinte și uscată - temperaturile pot urca până la +50 de grade celsius - el nu seacă, ci își continuă mișcarea spre mare.
Nilul este cel mai lung fluviu din lume - 6.690 km. Mulți au încercat să afle de unde izvorăște Nilul, dar fără succes. Se presupune că izvorăște din Munții Vulcanici VIRUNA. Nilul este foarte periculos - are 6 cascade, iar în unele zone, viteza apei este foarte mare, plus la toate, în apele lui întâlnim crocodilul de Nil.
Există Nilul Alb și Nilul Albastru care se unesc într-un singur fluviu în zona orașului Asuan. Nilul era/este folosit drept cale de transport. Datorită lui va înflori comerțul. Drumurile prin pustiu, cu caravana era periculos și dura mult timp, iar pe râul Nil era în siguranță și dura mai puțin.
Deseori, egiptenii organizau procesiuni religioase închinate Nilului și Faraonului. Tot Nilul a favorizat construirea piramidelor. Blocurile grele de piatră erau transportate din carieră spre locul de construcție al piramidei ...pe râul Nil. Nilul este singurul râu, care atunci când se revarsă nu produce pagube. Revărsările lui sunt așteptate de egipteni, pentru că atunci când apa se retrage, în urma ei rămâne nămol fertil, perfect pentru agricultură.
Pentru a iriga ogoarele depărtate de Nil, egiptenii au construit un sistem complex de irigație, iar pentru a ridica apa pe deal foloseau niște aparate numite șaduf sau fadule. Nilul era bogat și în papirus.
Rădăcina de papirus era folosită în alimentație, iar din tulpina lui se confecționau coșuri, bărci, dar și foile de papirus.
În fruntea statului egiptean se afla FARAONUL. El era considerat fiul zeului RA. O putere mare în stat o aveau PREOȚII. Ei dețineau bunuri și proprietăți. Egiptul a purtat mai multe războaie, așa că un rol important în societatea egipteană aparținea ARISTOCRAȚIEI MILITARE. Osatura statului egiptean o formau SCRIBII. Pe locul patru în piramida societății se aflau meșteșugarii și țăranii. Ei munceau mult, plăteau impozite și chiar satisfăceau serviciul militar. Pe ultima treaptă a societății egiptene întâlnim SCLAVII. La început ei erau folosiți ca slugi în cadrul templelor și palatelor, iar apoi chiar și la construcția piramidelor.
Istoria politică a Egiptului antic se împarte în trei perioade: perioada veche, perioada regatului mijlociu și perioada regatului nou. Egiptul a fost condus de 31 de dinastii timp de 3000 de ani. De-a lungul mileniilor, Egiptul a reușit să se unifice și să devină imperiu, dar a avut și perioade de răzmerițe, răscoale și războaie civile. În anul 332 î.e.n. Egiptul a fost cucerit de Alexandru Macedon.
Egiptenii credeau în viața de apoi. Ei au devenit meșteri în procesul de mumificare. Religia lor era una politeistă. Faraonul Amenhotep IV a încercat să introducă o reformă religioasă. Să rămână un singur zeu - discul solar, dar reforma a eșuat.
Procesul de mumificare era destul de complex și dura mult timp. De la spălarea corpului și păstrarea lui în natron, până la petrecerea cu alai a defunctului în piramidă. Interesantă este și cosmogonia Egiptului antic. Egiptenii își înmormântau defuncții la început în mastabe. apoi inginerul Imhotep a construit pentru Djoser prima piramidă în trepte. Mai tîrziu vor fi construite marile piramide de pe Platoul Giza.